La începutul lunii iunie
2012, actorul Mircea Diaconu, proaspăt numit la conducerea Ministerului
Culturii, a şocat opinia publică declarând că vrea să decoperteze muntele pe
care se află Sarmizegetusa Regia, chiar în acea vară, pentru a pune în valoare
trei etaje de istorie străveche. Nu se înţelegea care istorie străveche, pentru că
ministrul nu a explicat, la vremea respectivă, despre ce vorbeşte. După trei
săptămâni, în loc să înceapă decopertarea la Regia, Diaconu a fost dat afară
din minister şi din guvern, iar proiectul său a fost “înmormântat”.
După doi ani de tăcere, actualul europarlamentar Mircea Diaconu a dezvăluit
în exclusivitate pentru Libertatea care a fost motivul demiterii sale: “Când am pronunţat Sarmizegetusa Regia, m-au dat afară din minister”. De ce? Plecând de la scrierile unor autori
antici, cum că dacii ar fi tăiat şi zidit munţii de la Orăştie, realizând la
Sarmizegetusa Regia un uriaş complex civil şi militar, în anul 1993, Guvernul
României a comandat un studiu multidisciplinar la faţa locului, pentru a vedea
dacă datele se verifică şi în teren.
Specialişti în mai multe
domenii – magnetometrie, hidrologie, topometrie, teledetecţie, arheologie etc.
– au muncit câţiva ani şi au realizat studiul. Rezultatele, care nu au fost
date publicităţii niciodată, sunt uluitoare.Tezaure furate cu hărţile ministerului
În 1995, cercetătorii au terminat studiul, cu hărţi cu tot, şi care l-au
predat, în două exemplare, beneficiarilor: Ministerul Lucrărilor Publice şi
Ministerul Culturii. Urma să se iniţieze o amplă campanie de săpături arheologice şi să se
realizeze un centru turistic excepţional.
Numai că studiile au dispărut, iar în anul 2005 a izbucnit un scandal
politic în jurul a 15 brăţări dacice din aur sustrase din situl arheologic
Sarmizegetusa. După cum au spus anchetatorii, brăţările au fost găsite în
siturile de la Grădiştea de către hoţii de comori şi scoase apoi clandestin din
România.
Au ajuns în Statele Unite, unde un colecţionar american de bună-credinţă a
anunţat oficialităţile că aceste artefacte se comercializează pe piaţa neagră.
Ulterior, statul român a recuperat o parte din ele şi a demarat o anchetă. Una peste alta, hoţii de comori au ştiut cu
exactitate unde să sape după aurul dacic de la Sarmizegetusa – adică nu au bâjbâit
pe coclauri, au mers la punct ochit, punct lovit – pe baza hărţilor făcute pe
banii României, documente pe care bandiţii le-au primit de la reprezentanţii
administraţiei, cei care le “păzesc” şi acum de ochii opiniei publice!
Nimeni nu poate aprecia, nici măcar cu aproximaţie, câte tezaure au fost
furate în total de la Sarmizegetusa Regia în ultimii 20 de ani în baza acelor
hărţi. “Ştiu de acel studiu. Tocmai de la el am
pornit. Dar, cum am deschis gura,
m-au dat afară imediat. Sarmizegetusa Regia a rămas rana mea…”, s-a destăinuit Mircea Diaconu. Acuzaţia fostului ministru al
culturii în legătură cu acest caz este deosebit de gravă: “cineva” de la
conducerea României împiedică aflarea adevărului legat de siturile arheologice
de la Orăştie. Oare
de ce?
Nume grele de politicieni în afacerea «brăţărilor dacice»
Dosarul brăţărilor dacice a cuprins 15 podoabe antice de aur descoperite în
Munţii Orăştiei de căutătorii de aur şi scoase clandestin în afara ţării
începând cu anul 2002.
După ce un colecţionar
american a alertat autorităţile române că pe piaţa neagră a SUA se vând obiecte
de patrimoniu ale României, autorităţile din ţara noastră au demarat, în 2005,
o anchetă penală. Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată a 13 inculpaţi.
Aceştia erau acuzaţi de
asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, şantaj, efectuarea de detecţii
şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia şi de
sustragere a două tezaure alcătuite din 15 brăţări dacice de aur, evaluate la
1,5 milioane de euro. În dosar au apărut, în mod uluitor, şi numele unor grei
ai societăţii româneşti: Adrian
Năstase, ..Ioan Talpeş, ….Dan Iosif, …..Sergiu Nicolaescu …..şi Marian Iancu.
Dan Iosif a
fost suspectat că ar fi făcut legătura între lumea interlopă a valorilor antice
şi unii colecţionari bucureşteni. Marian Iancu a figurat în declaraţii ca fiind unul dintre
cumpărătorii unei brăţări de 80.000 de euro, pe care a făcut-o cadou unui
prieten. Şi ceilalţi “granzi” au fost nominalizaţi în dosar ca fiind
cumpărători. Toţi au fost scoşi ulterior de sub acuzaţii.
În dosarul brăţărilor dacice au fost condamnate până, la urmă, 12 persoane,
care au primit pedepse între 7 şi 14 ani….dar..cine….??
Aurul, padurile, gazele, petrolul, energia electrica .., pana si
artefactele - martori ai lumilor trecute sunt
scoase la mezat de smenii "vremilor noi "!
"...Ruină-i sub hârtia
poleită,
Sub crăngi de brad trosneşte putregaiul..."
Sub crăngi de brad trosneşte putregaiul..."
Alexandru
Vlahuta
